Fagul (Fagus sylvatica)

Acesta este un arbore de mărimea I, capabil de a ajunge la înălțimi de 40 m și 2 m diametrul trunchiului, deși de obicei el are 25–35 m înălțime și diametrul trunchiului până la 1,5 m. Este înalt, impunător, cu scoarța netedă, cenușie-albicioasă. Un puiet de 10 ani va avea circa 4 m înălțime. El are o durată de viață de la 150 la 200 de ani, deși uneori trăiește până la 300 de ani.

Florile: sunt unisexuat-monoice (cu flori mascule şi femele pe acelaşi exemplar) , înflorirea are loc în luna mai;

Mugurii: sunt lungi de 1-3cm, ascuţiţi la vârf, cu numeroşi solzi bruni, apar în luna martie;

Fructele: sunt maronii, triunghiulare, stau câte două în capsule spinoase, de culoare brun-roşcată, sunt numite jir sau nuci, care apar toamna în luna octombrie şi sunt comestibile;

Frunzele: sunt căzătoare de culoare verde închis strălucitor, acoperite cu perişori, cu o formă uşor lăţită, ovală cu margini zimţate şi vârful ascuţit, toamna frunzele îşi schimbă culoarea în galben-cărămiziu, dar o parte din frunze rămân pe copac până la primăvară;

Tulpina: este dreaptă, ramurile pleacă de la bază, cele principale sunt îndreptate în sus, coroana este globuloasă;

Scoarţa: este netedă, de culoare cenuşie-albicioasă, se recoltează în luna martie de pe lujerii tineri brun-verzui şi uşor păroşi, fâşiile de scoarţă se usucă în mănunchiuri legate, suspendate în locuri bine aerisite

Importanţă economică şi ecologică și utilizare

Jirul, fructul fagului, a fost utilizat încă din vechime pentru un anumit untdelemn, dar și pentru hrana porcilor (este foarte apreciat și de mistreți).

Coaja fagului este folosită ca febrifug și tonic amar, fiind unul dintre echivalenții europeni ai chininei, alături de scoarța de salcie.

Gudronul de fag se folosește în unele boli de piele, precum și la vindecarea afecțiunilor respiratorii sau la ameliorarea simptomelor acestora.

Lemnul de fag a fost și este mult apreciat. Ca lemn de foc el are o calitate deosebită, arzând cu fum puțin și la o temperatură destul de ridicată, fiind folosit în trecut în cuptoarele industriale, de pildă la producerea sticlei sau fierului. El a rămas mult apreciat atât în industria construcțiilor cât și în cea a mobilei, datorită rezistenței sale, fineții fibrelor și culorii plăcute.

Ştiaţi că:

  • Fagul, o dată la 4-5 ani produce fructe (jir) în exces pentru ca animalele să nu le poată consuma pe toate şi astfel pădurea să se perpetueze;
  • Arborii de fag formează o reţea uriaşă subterană din rădăcini şi ciuperci, care conectează sute de copaci, acestea formează un păienjăniş de sute de km, prin care comunică copacii bătrâni şi puieţii, transmiţându-le carbon, azot şi apă, ele îşi reduc şi rădăcinile pentru a face loc celor tineri şi chiar înainte de a muri transmit dioxid de carbon şi semnale chimice care întăresc comunitatea;
  • Cea mai mare pădure de fagi din Europa este în Parcul Naţional din Semenic, Cheile Caraşului;
  • Pe fag cresc aproximativ 200 specii diferite de ciuperci, unele fiind chiar comestibile;
  • Lemnul de fag poate putrezi cu uşurinţă dacă nu este protejat de gudronul făcut din propria scoarţă;
  • În România există un aşa numitul „fago-molid”, un arbore de 45 de ani, provenit de fapt dintr-un fag şi un molid din Localitatea Câmpu lui Neag, jud. Gorj