Molidul (Picea abies)

Specie indigenă de talia I, molidul poate ajunge frecvent 30-40 m înălţime, excepţional 60 m, şi până la 2 m diametru.

Tulpina este dreaptă, cilindrică cu elagaj destul de greoi.

Scoarţă brun-roşcată, uneori cenuşie, netedă numai la început, în tinereţe se desface în solzi subţiri pergamentoşi

Lemnul fără duramen evident, mai alb decât la brad, este moale, uşor, rezistent, superior calitativ celui de brad; în anumite staţiuni apare aşa-numitul “lemn de rezonanţă” cu calităţi tehnologice deosebite.

Coroana este piramidal-conică până la vârste înaintate, fapt ce determină deosebirea de brad de la distanţă;

Frunze aciculare, persistente, 1-2,5 cm, rigide, ascuţite, uşor încovoiate, tetramuchiate, cu

Molidul înfloreşte în aprilie-iunie, în funcţie de mersul vremii şi etajul fitoclimatic.

Conurile sunt de 10-15 cm, verzi sau roşii în tinereţe, la coacere brune, pendente, cu solzi persistenţi necăzători, subţiri. Maturitatea la 30 ani izolat şi la 60 ani în masiv.

Periodicitatea fructificaţiilor este, de obicei, la 3-4 ani, iar în regiunile înalte la 7 -8 ani. Puterea germinativă este de 70-80%, cu păstrarea acesteia până la 4 ani. Creşterile sunt încete în primii ani (5-6 cm în primul an), de la 8-10 ani devenind foarte active.

Longevitate până la 600 ani, fiind mai puţin longeviv decât bradul.

Importanţă economică:

  • lemnul este foarte valoros (greu, elastic, trainic, estetic) folosit în industria mobilei, cherestea, celuloză şi hârtie, P.A.L., P.F.L.;
  • lemnul de rezonanţă este utilizat la instrumente muzicale şi construcţii aeronautice;
  • în subsidiar, se mai utilizează taninul din scoarţă (6-18%), răşină din lemn, iar din cetină se obţin uleiuri.

Importanţă ecologică şi silviculturală

Molidul este creator de mediu specific, sub coronament mediul fiind umbros, rece şi umed, lipsit de curenţi puternici de aer.

  • Se poate planta în parcuri, grădini – solitar sau în grupuri.